Adevăr crud sau impresie greşită?

Am un prieten care face yoga de vreo 6 ani. E foarte dedicat şi pasionat de ceea ce face iar asta îl face să fie un spiritualist convins. Foarte profund în ceea ce spune, crede cu tărie în convingerile sale ceea ce îl face de multe ori să fie deasupra multor oameni. Nu vorbeşte niciodată doar ca să se afle în treabă şi are o justificare concretă pentru orice. De asta, ceea ce mi-a spus m-a bulversat puţin(mai tare) şi m-a făcut să-mi pun semn de întrebare în ceea ce priveşte persoana mea.
„Eşti 70% întunecată şi rece” au fost cuvintele lui mai exact şi a continuat într-un mod finuţ, zice el, că sunt doar o coajă, o carte ce are coperţi frumoase şi atât. Impactul a fost asemănător cu cel pe care îl are o lovitură aproape fatală după cap. Mi-a spus că port un perete după mine şi dacă se întâmplă să trag peretele în faţa mea, nu mai trece nimeni de el. Mă închid în mine şi s-a terminat povestea, nimeni nu mai are nimic de zis, nu mă poate aduce nimeni partea cealaltă de perete. Degeaba voi continua să zâmbesc ca să arăt lumii căt de fericită sunt dacă voi continua să plâng în interior. Toate astea le primeam la fel cum primesc şi sarea pe rană. Parcă îmi vorbea de o persoană necunoscută şi încercam să găsesc argumente ca să mă conving că aşa este. Nu am avut nici o şansa, nu am putut să-l contrazic, având în vedere că sunt situaţii care mă dau de gol.
Totuşi, chiar întunecată şi rece? Atât se poate vedea într-o persoană căreia îi place să se gudure, să se alinte şi care are nevoie de atenţie aproape tot timpul? Toate aceste plăceri să fie doar dorinţe şi aspecte cărora nu le dau frâu liber? Ce de-a întrebări şi câte enigme ce privesc strict persoana mea. A „plouat” prea mult peste carte şi i-au mucegăit filele?
Încă sunt în stadiul în care mai caut ceva care să contrazica această caracterizare a mea şi să-i spun că s-a înşelat.