Zâmbete pentru nimic

Azi e ziua când mă simt un copil mai mare care îşi recunoaşte greşelile. Mă rog, parţial că nu mă spovedesc de fel şi vă daţi seama că nu o voi face nici acum.
Mă simt neserioasă faţă de această insuliţă a mea, unde vin doar să-mi vărs năduful iar după ce arunc piatra, nici nu mă uit unde a căzut. Sper că mă întelege şi îmi iartă nonşalanţa cu care o tratez.
Ei, acum mă aflu aici să-mi iau revanşa sau cel puţin să încerc.
Mă simt într-o stare stupid de euforică şi habar n-am de ce. Mă trezesc zâmbind din nimic, (mai mult…)

Published in: on 05/07/2010 at 8:50 pm  Lasă un comentariu  
Tags: ,